C OSTURILE UNEI SANATATI ORALE PRECARE

Studiile au demonstrat faptul ca afectiunile orale precum cariile si bolile gingiei au cativa factori de risc in comun cu bolile cardiovasculare, cancere, sarcini cu risc crescut, boli cronice respiratorii, artrita si diabet. Alimentatia necorespunzatoare, fumatul si consumul excesiv de alcool contribuie, de asemenea, la degradarea sanatatii orale.

Persoanele care merg regulat la control si igienizare profesionala au nevoie mult mai rar de tratamente dentare sau interventii de urgenta. Acest fapt reduce, de asemenea, si riscul aparitiei problemelor grave de sanatate, cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul sau cancerul. Pe scurt, igiena orala incorecta sau lipsa ei reprezinta un factor de risc ce poate duce chiar la incapacitatea de a munci, reprezentand o povara pentru economia sanatatii publice.
Departe de a fi lipsit de importanta, costul sanatatii orale precare este substantial pentru multe tari cu venit mare, in care 5 – 10 % din suma sistemului public de sanatate este alocata domeniului stomatologic si bolilor asociate acestuia. De aceea, este important sa se promoveze campaniile de constientizare si sa se asigure ca cetatenii din Europa si din intreaga lume adopta o abordare preventiva care nu este doar indispensabila pentru sanatatea lor, ci si pentru comunitatea extinsa, prin sistemul de sanatate si costurile economice asociate.
Un studiu realizat de Directia Generala pentru Sanatate si Consumatori, intitulat EGOHID3, arata ca incapacitatea de munca si costurile ridicate cauzate de bolile orale sunt frecvente in Europa de Est si semnificativ mai rare in tari precum Danemarca, Norvegia si Suedia, unde au fost implementate cu succes initiativele de preventie.

Sa analizam statisticile din Romania:
–  Mai putin de 10 % dintre romani au vizitat medicul dentist in 2012, in comparatie cu 80 % dintre suedezi.
–  Aproximativ 34 % dintre romani au vizitat dentistul anul trecut, Romania situandu-se pe cel mai slab loc din Europa.
–  Doar 30 % dintre romani au toti dintii naturali (pe locul 6 in Europa).
–  In schimb, avand in vedere ca un procent ridicat de romani nu au toti dintii proprii, doar 14 % dintre cei cu dinti lipsa i-au inlocuit cu o solutie protetica mobila sau fixa, clasand Romania pe locul 2 in Europa dintre cele mai slabe tari la acest capitol!
–  Romania a ocupat locul 1 dintre tarile care se confrunta cu cel mai mare consum de alimente care cauzeaza probleme la nivelul cavitatii orale, cum ar fi durerea de dinti, inflamatia gingivala si durerea la masticatie, cu un procent uluitor de 32 %.
–  Romania s-a clasat pe locul 1 cu cel mai mare procent de persoane care s-au simtit stanjenite din cauza aspectului dintilor lor, o zecime dintre intervievati declarand ca au evitat conversatia sau au redus participarea la activitati sociale din acelasi motiv.
–  29 % dintre romani beau bauturi zaharoase cum ar fi limonada si cola si un uluitor procent de 19 % claseaza Romania pe primul loc in Europa pentru consumul de guma de mestecat cu zahar
–  Romania s-a clasat pe locul 3 in Europa in randul tarilor cu cea mai mica rata de participare la controale periodice si igienizari profesionale in cabinetul stomatologic, cu 27 % dintre romani care viziteaza regulat medicul dentist. Acest fapt duce la cresterea procentului tratamentelor efectuate (40 %) si a urgentelor (40 %). Daca facem comparatie cu Olanda, putem vedea clar efectul asupra sanatatii orale, cu 79 % din populatie prezentandu-se regulat la control, ceea ce a facut ca in doar 13 % dintre cazuri sa fie necesare tratamente de rutina si in aprox. 8 % dintre cazuri, tratamente de urgenta.

Este clar faptul ca se acorda o importanta foarte scazuta educarii populatiei in ceea ce priveste beneficiile stomatologiei preventive in Europa de Est si trebuie facut un efort suplimentar in acest sens.

Ca exemplu, copii danezi, acum 40 de ani, aveau cele mai mari probleme de sanatate dentara din Europa. Totusi, datorita unui program proactiv de preventie si constientizare a importantei preventiei, s-au inregistrat rezulate semnificative. Intre 1974 si 2000, media DMFT ( indice privind dintii cariati, lipsa, obturati) a scazut la grupa de varsta de 12 ani cu 78 %, de la 4,5 la 0,98 in prezent 99 % dintre copii cu varsta de 12 ani din Danemarca viziteaza regulat medicul dentist pentru controale si igienizari.

Obiectivul OMS ( Organizatia Mondiala a Sanatatii) este ca indicele DMFT la copiii de 12 ani sa nu depaseasca 1,5 pina in 2020. Danemarca a atins acest obiectiv in 1991 prin implementarea de programe de preventie in domeniul igienei dentare.

Comparatia cu Romania: –
Tara DMFT Scor/An DMFT Scor/An
Danemarca 5 (1980) 0,7 (2008)
Regatul Unit 3,1 (1983) 0,7 (2008)
Romania 3,1 (1986) 2,8 (2000)

Dupa cum puteti vedea, scorul initial DMFT al Romaniei a fost acelasi cu cel al Regatului Unit, dar in timp ce Regatul Unit a lucrat activ pentru a reduce acest nivel prin ingrijire preventiva, Romania nu a reusit inca sa realizeze acest lucru.
Prin implementarea unui program preventiv, cum ar fi un plan dentar, in stilul dumneavoastra de viata sau al angajatului dumneavoastra, veti reduce in mod semnificativ riscul bolii gingivale si a bolilor sistematice asociate.
Stabiliti astazi un plan dentar si imbunatatiti sanatatea si productivitatea!